Primul lucru care m-a izbit la noua carte pe care o citesc, "Scurtă istorie a revoluţiei ruse", de Richard Pipes, a fost termenul "intelighenţie". Sună ca un arhaism de pe vremea lui Caragiale şi pare să fie vechea denumire a termenului "intelectualitate"

Plouase în poiană şi bălţi mari străluceau din loc în loc. Era pe înserat şi cerul plumburiu atârna ca un linţoliu peste poiana nemişcată. Din când în când, o pală de vânt rece făcea iarbă să suspine biciuind apa de sub ea, gata să o înnece. Se făcu tot m

Ceea ce urmează se vrea doar un jurnal. Un jurnal care s-a
scris deja şi se scrie zi de zi, „până la sfârşitul veacului”. Ce înseamnă
acest sfârşit al veacului? Voi trăi şi voi vedea.
Eram ateu şi mă credeam un zeu. Propriul zeu. Dar, într-

Şi toţi mă cred nebun
Şi coate-şi dau
Şi râd de mine că vorbesc prostii;

Ţipă cucuveaua,
De două zile ţipă.
În inimă,
Cu glas de dinamită.

O relatare interesanta despre modul cum este posibil sa fi fost distruse orasele Sodoma si Gomora, orase care au existat intradevar, am gasit-o in cartea "Enigmele Terrei", Editura Saeculum si Vestala, Bucuresti, 1995, vol. 2. Astfel, la pagina 106, al. 4